Cum să agățați o pânză de 60 × 70 cm
Înălțimea potrivită (centrul la aproximativ 150 cm de podea), feroneria pentru gips-carton sau cărămidă și cum puneți pânza dreaptă din prima.
Înainte să găuriți: de ce aveți nevoie
Agățarea unei pânze de această mărime durează cam o jumătate de oră, pentru una sau două persoane. Pregătiți:
- ruletă, creion și o nivelă (merge și aplicația de nivelă de pe telefon);
- bandă de mascare, ca să marcați fără să zgâriați peretele;
- bormașină, dacă peretele este din cărămidă sau beton, și diblurile potrivite pentru tipul de perete;
- două cârlige sau șuruburi în loc de unul singur: pânza stă mai stabil și mai drept;
- un detector de cabluri și țevi sau măcar atenție la zonele de deasupra prizelor și întrerupătoarelor, pe unde trec de obicei firele.
Înălțimea potrivită: centrul la aproximativ 150 cm
Muzeele și galeriile agață lucrările astfel încât centrul să fie la nivelul ochilor unei persoane în picioare, între 145 și 155 cm de podea. Pentru o pânză înaltă de 60 cm, asta înseamnă că marginea de jos ajunge la aproximativ 120 cm, iar cea de sus la aproximativ 180 cm.
Există o excepție importantă: deasupra unei canapele, a unei comode sau a unui pat, reperul devine mobila. Lăsați 20–25 cm între partea de sus a mobilei și marginea de jos a pânzei. Mai mult de atât și tabloul pare să plutească, departe de ansamblu; mai puțin și pare înghesuit, cu riscul să fie atins de capete și de perne.
Dacă agățați două pânze una lângă alta, aliniați-le după centru, la aceeași înălțime, cu 8–10 cm între ele, și tratați perechea ca pe o singură lucrare: centrul ansamblului se aliniază cu centrul canapelei.
Vedeți cum se prinde pânza în spate
Înainte să marcați peretele, întoarceți pânza și vedeți ce are pe spate: o sârmă întinsă, două inele sau doar șasiul din lemn pe care este întinsă pânza. Asta schimbă locul în care veți pune cârligele.
- Cu sârmă: trageți sârma în sus până se întinde și măsurați distanța dintre punctul cel mai înalt al sârmei și marginea de sus a pânzei. Cârligele vor sta la această distanță sub marginea de sus pe care ați marcat-o pe perete.
- Cu inele sau direct pe șasiu: măsurați distanța dintre inele (sau alegeți două puncte pe traversa de sus a șasiului, la aproximativ un sfert din lățime de fiecare parte) și reproduceți-o pe perete, cu nivela.
Dacă nu sunteți sigur cum vine pregătită lucrarea dumneavoastră, întrebați-ne înainte s-o primiți: vă spunem ce veți găsi.
Perete din cărămidă sau beton
Este peretele cel mai simplu. Găuriți cu un burghiu pentru zidărie de diametrul indicat pe ambalajul diblurilor, introduceți un diblu obișnuit de plastic și înșurubați un șurub sau un cârlig special pentru tablouri. Pentru o pânză de această mărime, două puncte cu dibluri de 6 mm sunt mai mult decât suficiente. Aspirați praful în timp ce găuriți și lucrarea rămâne curată.

Perete din gips-carton (rigips)
Gips-cartonul sună a gol când bateți în el cu degetele. Un cui simplu nu ține bine în acest perete. Folosiți dibluri speciale pentru pereți goi: cele metalice cu expansiune (de tip Molly), care se deschid în spatele plăcii, sau cele autofiletante, care se înșurubează direct în gips. Alegeți un model a cărui sarcină indicată pe ambalaj este cu mult mai mare decât greutatea lucrării.
Dacă dați de un montant (profilul metalic sau de lemn din spatele plăcii), puteți fixa acolo unul dintre puncte, dar nu este obligatoriu. Evitați cârligele adezive: cu timpul, din cauza greutății și a variațiilor de temperatură, se pot desprinde.
Agățați și potriviți
Cu cele două puncte fixate, agățați pânza, puneți nivela pe marginea de sus a șasiului și potriviți-o cu grijă, ținând-o de laterale și niciodată de față: pictura cu relief, frunze sau alte elemente aplicate nu trebuie apăsată. Două mici tampoane adezive în colțurile de jos, pe spate, protejează peretele și ajută pânza să rămână dreaptă.
La final, faceți trei-patru pași înapoi și priviți-o de unde o veți vedea în fiecare zi. Dacă trebuie urcată sau coborâtă, acum e momentul. Apoi, ca lucrarea să dureze, citiți Cum să îngrijiți o pictură acrilică vernisată.

